De joi seara m-a apucat febra, dar n-am avut nici curiozitatea, nici unealta s-o masor... am ametit-o cu un paracetamol, am ridicat cu 4 lei vanzarile farmacistei de la colt in schimbul unor nurofeni ... degeaba. Ma durea gatul si mi se umfla ca un porc, sa nu pot dormi pe partea dreapta.
Doar galca e porc, nu si posesoarea, deci am exclus din start conspiratii internationale si viziuni apocaliptice. M-am rezumat la a o suna pe mama, sa-mi recomande traditionalele spirt si fluocinolon home made, cand, surpriza: ma trimite la urgente, din considerente de posibil puroi si alte chestii pe care nu le-am avut/facut/previzionat in combinatie cu ziua de sambata, cand sigur nu dau de medicul studentilor plecati de-acasa.
Si astept sa-mi treaca fierbinteala matinala, ma instalez pe membrele inferioare si ma pornesc spre spitalul clinic judetean, sa fac rost de o reteta de antibiotice. Ma pierd in labirintul de potecute semnalizate aiurea si primesc in sfarsit directiuni spre ceea ce se numeste Urgenta.
Sambata, ora 15 si un pic. La Urgente este greu de estimat cine e pacient, cine apartinator, cine cadru medical, ca toata lumea se plange in egala masura. Imi iau deci, figura grava, sa avansez in regnul boland. M-a ajutat, ce-i drept, si atmosfera, cu o stare de lesin si o tenta palida. Dau buletinul la registratura si ma scuz ca nu sunt sibianca si am medicul de familie la mai bine de 200 de km departare. Mi se spune sa astept si sa ma inarmez cu rabdare. Asta si fac. Intre timp ma inarmez si cu un Matei bine-voitor si suportator de moral.
ora 17. Matei incearca sa ma tina treaza, dupa o supradoza de paracetamol si nurofen luata in ultimele 12 ore. Ne minunam de lentoarea serviciului de urgenta, facand abstractie de cazul meu total minor si uitandu-ne cu groaza in jur. E drept, dintr-un satuc limitrof au curs in 2 ore vreo 3 cazuri diferite, dar la fel de galagioase: o clavicula rupta, un pre-infarct si un caz acut de ipohondrie sprintena.
Pe pereti sunt explicate categoriile de urgente si timpul estimat pentru interventie. Lista lunga este impartita pe intervale de 30, pana la 120 de minute... adica la 2 ore se mai cheama urgenta! Ne intrebam daca la o combinatie de doua afectiuni din categoria 120 de minute primesti reducere... oricum pe a treia o primesti mocca asteptand la coada.
Ma striga! Haleluia! E doar 17:50 O asistenta ma baga la Stabilizare si ma pune sa ma dezbrac. Ma uit sceptica la ea si-i zic unde ma doare. Imi ia tensiunea si-mi infige un termometru sub brat. Ma intreaba de alergii si-i spun ca NU IAU ASPIRINA pentru ca am ASTM. Am 39,1 grade. Bine ca-mi trecuse febra! Apare si doamna doctor si imi masoara galca. Imi injecteaza un algocalmin in vena si-mi da reteta pentru care indurasem asteptarea. Sunt libera!
Acasa le administrez si ma apuc sa citesc si prospectele, din lipsa de ocupatie. Constat ca luam ASPIRINA sub o forma la fel de nerecomandata pentru ASTM, dar la pret pompat cu taxe de import.
fsajlkshgldskhvs fkdsjlvkj kfdsjklgjrekgjeoib gjldskjgeorjgoei sistemului de sanatate romanesc!
Doar galca e porc, nu si posesoarea, deci am exclus din start conspiratii internationale si viziuni apocaliptice. M-am rezumat la a o suna pe mama, sa-mi recomande traditionalele spirt si fluocinolon home made, cand, surpriza: ma trimite la urgente, din considerente de posibil puroi si alte chestii pe care nu le-am avut/facut/previzionat in combinatie cu ziua de sambata, cand sigur nu dau de medicul studentilor plecati de-acasa.
Si astept sa-mi treaca fierbinteala matinala, ma instalez pe membrele inferioare si ma pornesc spre spitalul clinic judetean, sa fac rost de o reteta de antibiotice. Ma pierd in labirintul de potecute semnalizate aiurea si primesc in sfarsit directiuni spre ceea ce se numeste Urgenta.
Sambata, ora 15 si un pic. La Urgente este greu de estimat cine e pacient, cine apartinator, cine cadru medical, ca toata lumea se plange in egala masura. Imi iau deci, figura grava, sa avansez in regnul boland. M-a ajutat, ce-i drept, si atmosfera, cu o stare de lesin si o tenta palida. Dau buletinul la registratura si ma scuz ca nu sunt sibianca si am medicul de familie la mai bine de 200 de km departare. Mi se spune sa astept si sa ma inarmez cu rabdare. Asta si fac. Intre timp ma inarmez si cu un Matei bine-voitor si suportator de moral.
ora 17. Matei incearca sa ma tina treaza, dupa o supradoza de paracetamol si nurofen luata in ultimele 12 ore. Ne minunam de lentoarea serviciului de urgenta, facand abstractie de cazul meu total minor si uitandu-ne cu groaza in jur. E drept, dintr-un satuc limitrof au curs in 2 ore vreo 3 cazuri diferite, dar la fel de galagioase: o clavicula rupta, un pre-infarct si un caz acut de ipohondrie sprintena.
Pe pereti sunt explicate categoriile de urgente si timpul estimat pentru interventie. Lista lunga este impartita pe intervale de 30, pana la 120 de minute... adica la 2 ore se mai cheama urgenta! Ne intrebam daca la o combinatie de doua afectiuni din categoria 120 de minute primesti reducere... oricum pe a treia o primesti mocca asteptand la coada.
Ma striga! Haleluia! E doar 17:50 O asistenta ma baga la Stabilizare si ma pune sa ma dezbrac. Ma uit sceptica la ea si-i zic unde ma doare. Imi ia tensiunea si-mi infige un termometru sub brat. Ma intreaba de alergii si-i spun ca NU IAU ASPIRINA pentru ca am ASTM. Am 39,1 grade. Bine ca-mi trecuse febra! Apare si doamna doctor si imi masoara galca. Imi injecteaza un algocalmin in vena si-mi da reteta pentru care indurasem asteptarea. Sunt libera!
Acasa le administrez si ma apuc sa citesc si prospectele, din lipsa de ocupatie. Constat ca luam ASPIRINA sub o forma la fel de nerecomandata pentru ASTM, dar la pret pompat cu taxe de import.
fsajlkshgldskhvs fkdsjlvkj kfdsjklgjrekgjeoib gjldskjgeorjgoei sistemului de sanatate romanesc!
Postări
2 zi si tu ceva!:
gatii lor!
Alla,
daca iti scoti ochii incercand sa deschizi sticla de bere cu furculita, pentru ca a uitat chelnerul sa te serveasca, nu inseamna ca e vina chelnerului...
Trimiteți un comentariu