despre sarbatori

Anul acesta nu am simtit nimic din spiritul Craciunului. Poate este vina mea ca nu l-am cautat mai bine. Dar mi-a fost imposibil, dupa drumuri repetate la Evidenta populatiei, pentru buletin, cozi interminabile in hypermarket sau aglomeratia mizerabila din piata, cand tot ce mai lipsea [sau nu] a fost microfonul infipt in ochi de televiziunea locala, interesata de preferintele pentru brazii de anul acesta...

De fapt, care spirit?
Ca daca este vorba de postul pe care duduile il tin ca sa intre in rochia de revelion; sau de zilele libere pe care ti le petreci facandu-ti nervi la cozile mentionate deja; sau de minunatiile gastronomice pentru care trudesti doua zile in continuu; sau de programul tv special care iti da sansa unica sa vezi din nou Home alone; sau poate este schimbul de cadouri care ar avea potential, daca nu ai gasi instinctiv o cale mai buna de a investi banii; sau este decorarea bradului pe care ai dat mai mult decat pe porc... si daca n-ai dat, are vecinul, pe care nu-l suporti, grija sa-ti demonstreze ca bradul lui este superior estetic, ca marime si implicit ca buget; aaa... este vorba depre colindatorii care te fac sa-ti ascuti aptitudinile ninja si sa-ti tii respiratia cand te uiti pe vizor; nu, nu, nu.. este vorba de Nasterea Domnului- sau stai, asta nu s-a dat in productie la chinezi, deci nu mai e de actualitate!

Mi-am regasit spiritul Craciunului!