cu galca la urgenta

De joi seara m-a apucat febra, dar n-am avut nici curiozitatea, nici unealta s-o masor... am ametit-o cu un paracetamol, am ridicat cu 4 lei vanzarile farmacistei de la colt in schimbul unor nurofeni ... degeaba. Ma durea gatul si mi se umfla ca un porc, sa nu pot dormi pe partea dreapta.

Doar galca e porc, nu si posesoarea, deci am exclus din start conspiratii internationale si viziuni apocaliptice. M-am rezumat la a o suna pe mama, sa-mi recomande traditionalele spirt si fluocinolon home made, cand, surpriza: ma trimite la urgente, din considerente de posibil puroi si alte chestii pe care nu le-am avut/facut/previzionat in combinatie cu ziua de sambata, cand sigur nu dau de medicul studentilor plecati de-acasa.

Si astept sa-mi treaca fierbinteala matinala, ma instalez pe membrele inferioare si ma pornesc spre spitalul clinic judetean, sa fac rost de o reteta de antibiotice. Ma pierd in labirintul de potecute semnalizate aiurea si primesc in sfarsit directiuni spre ceea ce se numeste Urgenta.

Sambata, ora 15 si un pic. La Urgente este greu de estimat cine e pacient, cine apartinator, cine cadru medical, ca toata lumea se plange in egala masura. Imi iau deci, figura grava, sa avansez in regnul boland. M-a ajutat, ce-i drept, si atmosfera, cu o stare de lesin si o tenta palida. Dau buletinul la registratura si ma scuz ca nu sunt sibianca si am medicul de familie la mai bine de 200 de km departare. Mi se spune sa astept si sa ma inarmez cu rabdare. Asta si fac. Intre timp ma inarmez si cu un Matei bine-voitor si suportator de moral.

ora 17. Matei incearca sa ma tina treaza, dupa o supradoza de paracetamol si nurofen luata in ultimele 12 ore. Ne minunam de lentoarea serviciului de urgenta, facand abstractie de cazul meu total minor si uitandu-ne cu groaza in jur. E drept, dintr-un satuc limitrof au curs in 2 ore vreo 3 cazuri diferite, dar la fel de galagioase: o clavicula rupta, un pre-infarct si un caz acut de ipohondrie sprintena.

Pe pereti sunt explicate categoriile de urgente si timpul estimat pentru interventie. Lista lunga este impartita pe intervale de 30, pana la 120 de minute... adica la 2 ore se mai cheama urgenta! Ne intrebam daca la o combinatie de doua afectiuni din categoria 120 de minute primesti reducere... oricum pe a treia o primesti mocca asteptand la coada.

Ma striga! Haleluia! E doar 17:50 O asistenta ma baga la Stabilizare si ma pune sa ma dezbrac. Ma uit sceptica la ea si-i zic unde ma doare. Imi ia tensiunea si-mi infige un termometru sub brat. Ma intreaba de alergii si-i spun ca NU IAU ASPIRINA pentru ca am ASTM. Am 39,1 grade. Bine ca-mi trecuse febra! Apare si doamna doctor si imi masoara galca. Imi injecteaza un algocalmin in vena si-mi da reteta pentru care indurasem asteptarea. Sunt libera!

Acasa le administrez si ma apuc sa citesc si prospectele, din lipsa de ocupatie. Constat ca luam ASPIRINA sub o forma la fel de nerecomandata pentru ASTM, dar la pret pompat cu taxe de import.

fsajlkshgldskhvs fkdsjlvkj kfdsjklgjrekgjeoib gjldskjgeorjgoei sistemului de sanatate romanesc!

cocalarus vitezomanus

Casa in care mi-am instalat bula de aproape o luna este pozitionata strategic pe artera folosita de tiruri ca Rocada, in lipsa mult asteptatei si descantatei centuri. Strategia consta intr-o curba [<<<] din'asta care imbraca bine cladirea cu un sens unic, asa incat tirul sa se rastoarne in partea opusa, adica in gardul deja incercat care delimiteaza un teren viran. Strada ar fi linistita si cateodata suspect de linistita, dar avand in vedere dementa soferilor, politia e aproape omniprezenta.

Asa m-am delectat ieri cu privelistea incantatoare a unor cocalari grupati intr-o honda rosie infipta bine-meritat in stalp. Avand in vedere ca specia asta nu a fost upgradata la statutul de homo sapiens, ci a ramas undeva in patru labe, sa-si admire zilnic propriile momite de aproape, as putea crede ca au si 7 vieti... 7 sanse sa-si dea seama cat de imbecili sunt.

Asadar, cocalarii nu mor, ca sunt prea prosti ca sa foloseasca la ceva dincolo de viata asta, in care isi asuma siguri roluri de conducere.

Cocalarus vitezomanus parea proaspat intrat in posesia carnetului si deloc afectat de situatia in care il gasise politia. Cel mai probabil s-a dus sa se imbete cu baetzii dupa. Masina au ridicat-o azi, probabil parintii [semnalmente: trening si ghete cu varf indoit, banii tinuti in chita albastruie si derulati deloc subtil in buzunarele celor de la tractari]. Si ca nesimtirea sa fie la nivelul neamului cocalaresc, ramasitele greu de lipit la loc, dar si mai greu de ocolit, le-au lasat in mijlocul drumului, ca doar nu se pretau ei la maturat.

Traiasca tara cocalarilor si iertata sa-mi fie greata cand ii vad!

dulcele somn al acriturii de trezire

Nimic nu se compara, in viata asta, cu ultima jumatate de ora pana sa-ti sune alarma. Atunci cand te cuibaresti pe marginea patului, iti tragi jumatate de patura intre brate si cioflai ultimele imagini din visul pe care cel mai probabil nu o sa ti-l amintesti.

Este temperatura perfecta, a caldurii acumulate si toate gradele mai blegute si anemiate ti se aduna in varful nasului. Te simti ca un grizzli care mai are de dormit vreo luna de somn pufos. Simti cum intregul Univers lucreaza la jumatatea asta de ora si iti sopteste dragastos povesti la ureche.

Atingi apogeul confortului, te instalezi cu tot cu umbreluta in hamacul intins special intre palmieri si tocmai cand se apropie chelnerul cu paharul tau de cocktail, cobori full speed in realitatea negata. Parca special ti-ai ales o melodie enervanta, sa fii sigur ca o sa cazi cu tronc din hamac si o sa-ti spargi capul.

You're far from being a morning person!

bunul simt e subiectiv, la fel ca legile umane

M-am uitat ieri la Sherlock Holmes, varianta terente, desigur, si din cinci in cinci minute m-am chinuit sa citesc avertismentul scris cu 5, care imi spunea ca sunt direct responsabila de continutul cd-ului si ca o sa ma gaseasca si-n gaura de sarpe. Deci: deoarece nu posedam niciun cd, m-am spalat pe maini de orice reponsabilitate. N-am furat eu, iar cel care a furat, a dat mai departe marinimos, cu viteza combinata a uploadului si a downloadului.

"Consumand individual dai dovada de un caracter aparte"- a scris un prieten pe peretii crasmei in care se perindau liceeni ratati si babalaci tablagii fumatori de Snagov. Pentru cine?

Prima data cand m-a carat bunica-mea la spovedanie, am fost instruita sa spun tot ce am considerat impotriva legilor sfinte. Asa ca am marturisit cum copiam la lucrarile de control la biologie. Popa a ras dezamagit de lipsa de importanta sociala a informatiei primite, si-a zis ca asta o sa tot fac, pana termin scoala.

Daca nu scuip pe jos si nu injur in autobuz, bunul meu simt e mai bun ca al altuia sau pur si simplu limitele difera de la om la om?

nici familia nu ma mai sustine

... ii parasc oficial, sa-i stie Protectia Copilului:

mami: www.jeg.ro ma tine frate-tu la curent cu noul sau guru
memyselfandI: daaaaaaaa
memyselfandI: l-am injectat

dupa vreo 10 minute...

memyselfandI: nuuuuuuuuu
memyselfandI: promite-mi ca o sa ma uibesti tot pe mine mai mult
memyselfandI: ca cea mai buna scriitoare de bloguri
memyselfandI: promite-mi, promite-mi, promite-mi
memyselfandI: si nu doar ca esti mama mea
mami: m-a parat frate-tu?
memyselfandI: da
mami: pai il compara cu musatescu din care citesc eu la culcare
mami: si i-am zis ca ala nu ne trimitea, totusi, in p..a
mami: dar ma captiva
memyselfandI: era cenzurat de ceauseasca
memyselfandI: care vroia sa intre ea prima in toate
mami: ia te uita e mai mare cu 2 zile ca tine
mami: e nascut pe 20 iul 1985
memyselfandI: una
memyselfandI: eu sunt pe 21
memyselfandI: uff
memyselfandI: deja m-ai uitata
mami: asa e, scuze
memyselfandI: nu ma mai iubeeeeesti
mami: ba da, mamica, dar te compar, ce sa fac
memyselfandI: nu ma ajuti
memyselfandI: am intrat in criza de personalitate
memyselfandI: si e vina familiei
mami: totdeauna
memyselfandI: ma consolez cu faptul ca tati nu l-ar intelege nici pe jumatate cat ma intelege pe mine
mami: aci ai nimerit-o

consider aceasta conversatie o dezmostenire de la dreptul mezinului asupra laudei neconditionate. o sa ma apuc sa o cersesc printre straini... asta mi-e soarta crunta! :((

Update 1:
mami: sunt aici dar m-am facut invisible

ca sa vedeti cu cine am de-a face!

update 2:
memyselfandI: http://memyselfandcris.blogspot.com/
memyselfandI: sa te astepti la o vizita de la organele indreptatite
mami: in bloguri sa ne batem, sau in ciorapi sa ne mirosim
memyselfandI: vezi ca esti pe post...
mami: refuz cu obstinatie sa mai continui aceasta conversatie
mami is typing a message.
mami: tehnica mi-e potrivnica

ceea ce mami nu stie este ca nu mai postez in continuare... dar o las sa-si aleaga cuvintele... doar nu mi se zice antisocial degeaba! :P

iarna pe ulita... ghid de supravietuire

1. aminteste-ti ca esti in RO, tara soferilor nemultumiti... ce sanse ai tu, amarat pieton, sa o duci mai bine?

2. cand te-ai trezit de dimineata si ti-ai zis ca azi vrei picioare mai lungi, culca-te la loc si viseaza tiristii care o sa-ti aprecieze initiativa cu un claxon. O sa-ti treaca!

3. daca ai renuntat la tocuri, nu spera prea mult de la bocanci!

4. gandeste-te ca scurtatura stiuta numai de tine nu a fost curatata, egoisto!

5. nu sunt doi vecini gospodari pe o strada. daca te-ai lafait in fata unei case si ai zburdat scuturandu-ti piciorusele de zapada, o sa-ti rupi gatul in fata casei urmatoare! vecinul ii stie pe comunitarii carnetosi.

6. dealul pe care il urci de dimineata o sa fie o vale mai nenorocita deseara. iar temperatura e o clevetitoare ciufuta care o sa se regleze special ca sa-ti faca in ciuda!

7. in sfarsit, daca ai supravietuit pana la serviciu, te plangi degeaba colegilor soferi, ca povestile lor sunt mult mai dramatice si mai costisitoare decat potentialul tau picior rupt.

sa traiesti ca la Pitesti... adica bine

Cand ii spui omului sa se simta ca acasa, risti sa afli prea multe detalii despre tabieturile lui casnice. Si cand persoana in cauza este din rasa inginereasca, o sa ai ocazia unica de a intra in universul ei lipsit de inhibitii.

Povesteam cu frate-meu despre scame in buric si scarpinatul intre des'te... din seria discutiilor intelectuale cu care ma rasfata frecvent mentorul meu spiritual [si nici nu e ziua lui... sa zicem ca e de Dragobete], cand mi-a aruncat pe tava o istorioara intrigant de inginereasca despre unul dintre colegii lui pitesteni.

Cand am vazut episodul WOW din South Park nu mi-am imaginat ca viata pe care unii o traiesc in beciul luminat cu un monitor, construind un alter ego virtual, o poti extinde cu succes si lucrand la o firma respectabila [inca mai astept mita sa nu-i dau numele]. Dar vorba-ceea: viata bate filmul!

Inginerul anonim [pana la noi instructiuni] poseda, ca orice secretara care se respecta, o a doua pereche de incaltari, special pastrate in sertar pentru fataitul fustei prin birou. Pana acum e ok, dar daca stai sa te gandesti ca Dumnezeu nu l-a inzestrat pe inginerul nostru cu o pereche de picioare pana in gat, care sa fataie posteriorul unduios printre colegi, o sa stii si de ce perechea de incaltari nu este tocmai office, ci uber-casual. Mai precis, individul poarta papuci.

Daaaaaaa! Reintorcandu-ne la scarpinatul intre des'te, m-am interesat de formatul papucilor... daca sunt flipflopsi, adica varianta papuceaca de ata in cur... as fi pariat macar pe un fetis ingineresc... dar nu! papucii sunt obisnuitii slapi de plaja, pe care ii asorteaza cu un breton negru la degetele alungite cu o pedichiura neretusata. Deci nu poarta nici sosete. de cand a vazut la Euforia ca sandalele si papucii nu se amesteca bine cu textile. Presupun ca este primul care se plange de caldura... asta cand nu-si ridica membrele inferioare pe birou, spre admiratia vecinilor invidiosi ca ei n-au luat ad literam prima campanie basesciana.

Fac apel, pe aceasta cale, la bunavointa celor care o sa-mi trimita si o captura vizuala a fenomenului... merita un pic de publicitate, nu?

am dat cu matura, am pus apa la flori

... si astept tapet nou, ca mi-a promis o pasarica!

cum m-a prins ora 23 la scoala

cu nervi!
caut o organizatie de tineri interesati de film/foto/publicitate care sa ma ajute la un proiect pe care l-am schitat si care ma macina de cateva luni.
si asa am ajuns in aceasta seara la facultate, invitata fiind la un club de film [initiativa unor studente si a unei firme din Munchen]. Ma asteptam sa vad o sala plina de frichioti care sa discute despre efecte speciale, globuri de aur si violenta lui Tarantino.

In schimb am gasit niste basarabence [s-ar putea sa generalizez] imbatranite de lecturile timpurii si nascute sa impresioneze suflete de profesori sensibile la complimente fortate. Ele, timorate si suparate ca efortul lor de a atrage studenti s-a soldat cu atragerea unei expirate de la master [subsemnata] erau coordonate de un nene mult mai expirat, care nu s-a prezentat, dar am presupus ca e reprezentantul firmei din Munchen- inca un contact de-al facultatii care nu face decat sa intareasca atitudinea conservatoare indreptata spre litere si filosofie, nici de cum spre stiintele comunicarii.

Si ca seara sa se strice si mai rau, si-a facut aparitia si decanul, ceea ce n-a facut decat sa ridice praful din camera si sa incarce si mai mult atmosfera oficioasa. Au inceput si speechul despre tanara generatie si pupincurismele de rigoare...

Am vazut niste documentare facute de studenti anul trecut, despre comunitatile sasesti din jurul Sibiului. Un semn clar ca imaginatia si cultura video nu i-a atins pe film-wannabes care au prins niste camere in mana... dar sunt la inceput si nici eu nu m-as fi descurcat mai bine...

Apoi am trecut la grosul serii: Copacul dorintelor, de Tengiz Abuladze, pe care expiratul il anunta drept o capodopera sovietica, dar cand eu spun ca mi s-a parut ca face propaganda socialista, mi-au taiat macaroana si au zis ca e filosofic.

Nu detaliez impresiile despre film, poate doar ca nu l-as fi urmarit pana la ora aia, daca nu ma inchideau in sala cu decanul.
O sa insist, insa, pe atitudinea acaparatoare a celor doi "formatori" care la 8 blamau tinerii care nu se implica si la 23 nu-i lasau sa vorbeasca pe cei care s-ar fi implicat...

poate ma surprind pozitiv data viitoare!

Cosmo de ingineri

Iarna nu-i ca vara si inginerii nu-s ca Mitzi.
cand incepe o luna noua, Mitzi se duce la chiosc si-si achizitioneaza o revista glossy din care sa copieze modele preferate si sa-si faca lista de cumparaturi. Cand se plictiseste asteptand la vreo coada, Inginerul isi achizitioneaza de la chiosc un numar oarecare [ma rog, ultimul... dar musai sa aiba o gagica pe coperta] din revistele de lifestyle pentru masculi [hai no... adica brosurici cu masini sau ceva revista despre jocuri de strategie in care are un profil cool]

Iarna-ti faci car si vara sanie, adica un dispozitiv mobil care sa te duca zilnic la uzina
Mitzi se minuneaza de noile toale DsiG atarnate pe modelele ce pozeaza in revista si viseaza la un Papi care sa i le cadoriseasca. Inginerul admira gagicile inaccesibile de pe masini si gagicile virtuale din jocuri si viseaza la un model palpabil, doar cu buletinul.

Iarna e intuneric, vara e lumina
Mitzi o sa scrie despre cum i-a deschis revista ochii si i-a aratat ca are stil. Poate ii publica scrisorica si o trimite redactia la shopping cu 1000 de coco. Inginerul o sa gugaleasca bloguri despre masinute, ca sa aiba despre ce discuta la tigara cu baietii.


disclaimer: inginerul este un termen generalizat si se refera la personaje studiate ocazional si superficial. ca am primit reclamatii de la posesori de diploma si nu vreau sa raman cu chestii nereparate din motiv de ciuda.

am schimbat uzina pe o casa si pe MP cu o catea flufoasa

Sunt copiraităr [adica scriu texte comerciale, nu lucrez la xerox]. Visam la jobul asta de cand citeam prin facultate povesti cu printi betivani care fac bani sa beseasca in birou si sa scoata dume platite bine. Nu-i chiar ca-n povesti, dar e incomparabil mai bine ca la uzina.

Am numai colegi. Am experimentat traiul cu ingineri in casa... era momentul sa vad si cum se comporta la lucru. Cu toate astea, nu sunt chiar singura aparitie feminina...
Avem caine- o mioriticuta nebuna si mumoasa, pe care o s-o scot curand la produs pe centru, ca trebuie sa platesc nota la curatatorie de cate ori imi umple haina de noroi sarind pe mine...

Ok, sunt singura bipeda cu grai articulat. Si e interesant sa nu auzi: de unde ti-ai luat asta? De azi tin cura. Baby a ragait fara incurajari... Sau sa nu ai tot timpul un catalog Avon/ Oriflame/ Amway si alte MLMuri in birou! De abea astept sa-i aud plangandu-se de 14 feb si 1-8 martie!!!

Pana acum m-am acomodat cu ei mai mult decat ei cu mine. Mai ales contabilul, care face mai mult efort sa gaseasca apelative gen domnisoara! decat sa-mi retina numele... :)

M-am intors in Sibiu pana la noi miscari... :D

gadget de MP

    Follow memyselfandcris on Twitter