termina generatia "de ce nu?"

FJ-ul sibian a mai scuipat vreo 200 de sperante la somaj. Si pentru ca asta nu se putea intampla fara trambite, joi, in 15, la Sindicate, s-a adunat multimea lacrimogena sa aplaude o noua generatie de "comunicatori"... care a fost una si jumatate, de fapt, cu tot cu siameza Bologna.

Pentru carcotasi, festinul de doua ore nu a fost doar o manifestare importata din filmele proaste cu adolescenti americani, ci o buna ocazie de a vedea eficienta unei facultati ...
ok...
1.daca esti angajat al FJ si ai vreo legatura cu examenul de licenta din iunie, te rog frumos sa inchizi aceasta fereastra. este spre binele tau.
2.daca esti absolvent al FJ si inca mai pupi in dos profii, urmeaza instructiunile de la punctul 1.
3. daca ai ceva cu mine, ma intreb de ce?
4. restul, continuati:
... vorbeam de FJ...

Cum s-a desfasurat?
- Decanul ne-a tras de urechi ca nu ne-am tinut de inima cand au cantat cele tz-shpe strofe din imn si ne batzaiam pe tocurile dureroase, apoi ne-a numit generatia "de ce nu?", ceea ce mi-a raspuns la intrebarea: ce trebuia sa scriem pt 10 la examenul ala, la mentalitati contemporane cand ne-am descris generatia in mod subiectiv si am luat 7.

- profa de engleza si-a adus aminte un citat despre discursuri si l-a folosit sa se scuze ca nu s-a gandit de acasa ce o sa scoata pe gura. noi oricum eram obisnuiti.

- iti amintesti tocurile dureroase? ne trecusera prin calcaie cand a trebuit sa-l ascultam pe Grozea recitand doua superbe poezii ale unei anonime nepoate, pe care decanul nu o putea lasa neaplaudata. Asa mi-am dat seama ca FJ si-a mutat doar sediul de la Litere, dar cu duhul tot la promovat literatura a ramas.

- am fost felicitati in grup pentru participarea la Olimpiadele Comunicarii, si invitati sa ne luam diplomele tot in turma, ca doar nu o sa risipeasca timpul pretios cu aplaudatul unor initiative in domeniu. doar nu scrisesem poezii, nu? nu ma plang... diploma printata dintr-un template de word, pixelata cat sa nu se vada mare lucru este o minunata bucata de hartie cu potential moale.

- am vizionat filmuletul despre sectia de Jurnalism, care a avut-o protagonista pe nimeni alta decat nepoata poeta, imbracata ca de scoala, intr-o rochie de seara neagra si cu sandale albe cu siret de plastic, care-i strangea gleznele slabanoage intr-o legatura sexi de jurnalista cititoare de de pe monitoare.
ah! si am constatat cu stupoare ca era, zice-se, reprezentativ pt toata facultatea! mare mirare pentru sectia de comunicare. ce-i drept, nici noi nu ne-am deranjat sa facem ceva, pt ca eram pe meleaguri capitale, sa ne luptam cu alte centre universitare in tactici si strategii de comunicare. asa-i... nu ne-am dat interesul!

- am ascultat jenati (s-au crucit parintii) discursul sefei de promotie de la jurnalism Bologna, care a spus despre colegii ei ca... ea a dat initial la Inginerie, ca sa o vada ma-sa inginera, dar acum o s-o recunoasca lumea pe strada si nu mai are nevoie de titlu. m-am ridicat pe varfuri sa-i vad culoare parului (as fi vrut sa vad mai bine fata lui Borza din public... o fi calculat cam in cati ani ar fi terminat blonda Ingineria?)

Per total, de ce sa nu :) ne bucuram ca am terminat si facultatea, sa ne putem vedea linistiti de vieti?

Tin sa multumesc aici colegilor de masa (plus inca 5-6 de la alte mese) care mi-au facut seara frumoasa la minunatul banchet din 16. Nu de alta, dar antisociala cum sunt, era greu sa stau tot timpul cu zambetul pe buze, fie si criticand abuziv panaramele care defilau.