cum am facut o zi de voluntariat la uzina

vremurile grele se trateaza cu spatele, asa ca, tocmai cand imi intorceam spatele uzinei si puneam punct unui capitol horror din viata mea profesionala, m-am trezit cu un ultim sut in dos din partea imbecililor pentru care mi-am pierdut sapte luni din viata.

e drept, daca e sa caut un lucru pe care sa-l fi invatat la uzina, acela ar fi "cum sa nu dai doi bani pe un om"- si am invatat-o cu varf si indesat!

in ultima zi din preaviz, ziua de 30, dupa ce am finalizat retusurile la ceea ce a insemnat contributia mea la imaginea si spiritul uzinei, contributie pentru care acesti retardati, ce mai traiesc inca in epoca pupincurismului si a slavirii conducatorului, ar fi platit sume considerabile unui consultant cu experienta, fix la sfarsitul multor ore in care am incercat din rasputeri sa-i explic MPei si Confidentei diferenta dintre creativitate si strategie, o imbecila de la DORU, cum se numeste in uzina trupa de pastori ai resurselor umane, imi spune ca imi incheiasem activitatea cu o zi inainte!
DAAAAAAAAAAAA cu o zi inainte sa ma trezesc din nou cu noaptea in cap, sa ma tarasc pana la uzina, sa las totul in regula, ca sa nu ma sune lumea sa ma intrebe unde gaseste documente.

asa am facut o zi de voluntariat la uzina!

0 zi si tu ceva!:

gadget de MP

    Follow memyselfandcris on Twitter