he's catholic

Aici, cand se hotaraste lumea sa se ia (si am vazut o gramada, dar nu tot atatia cati se inghesuie la noi la starea civila), prietenii fiecarei parti isi scot victima in oras s-o batjocoreasca, s-o imbete, sa incerce s-o salveze. De la treasure hunt cu vanzare de obiecte sexuale, pana la dezvelirea treptata, in plina strada, a bustului de mire pentru sume generoase... metode exista.
Si uite-asa, intr-un pub irlandez, un prieten de mire vine fredonand la banjo si ma invita sa-i semnez mirelui tricoul deja impodobit si sa-i urez ceva. Si intram in vorba cu el si ne spune cu sinceritate ca vrea sa se insoare, ca o iubeste. Un alt prieten, din spate incearca sa ne lamureasca: "He's catholic, you know..."

Religia nu se mai vede aici, insa, in bisericile blitzuite de turisti, nici in comportamentul educat. Religia mai scoate capul in comunitati subtiate de catolici sau protestanti practicanti. O vezi si la imigrantii care tin sa-i multumeasca Domnului pentru norocul de a duce o viata buna in noua patrie.

Joia asta, la ei, e Inaltarea, motiv de sarbatoare nationala si zi libera pentru toata lumea. Ciudat e cum, in ciuda realitatii neactualizate, Germania se mentine tara catolica, ca si cand trebuie pastrate si relatiile cu Vaticanul, ca mno... politic da bine si religia!

Daca ai putea comanda o statistica a profilurilor de facebook unde e mentionata o religie, in raport cu nr de atei declarati, cred ca cel mai puternic pilon ar fi cel musulman... dar asta e doar opinia mea.

De ce pare imposibil pentru un tanar sa se identifice cu o religie, fara sa se gandeasca la materialitatea ei? De ce a avea un Dumnezeu este un subiect tabu, in timp ce in lumea reala diferenta dintre bine si rau se dilueaza in politici globale?


Eu as da vina pe stramosi, dar cine mai raspunde?